Piesa a fost interpretată adesea alături de orchestre de renume, inclusiv sub bagheta maestrului Nicolae Botgros . Versurile de început sunt:
Aceste versuri aparțin celebrei piese de muzică populară (sau "Pe imașul satului"), interpretată de îndrăgita artistă Sofia Vicoveanca . Melodia este una reprezentativă pentru folclorul din zona Bucovinei și evocă atmosfera veselă a petrecerilor câmpenești de altădată. Iată principalele detalii despre această piesă:
"Sus pe culmea dealului,Pe imașul satului,Cântă cobza de răsună..."
Doriți să găsiți sau o variantă audio/video anume a acestei melodii?
Cântecul descrie jocul și voia bună de pe imașul satului, unde muzica lăutarilor (precum cobza) adună comunitatea laolaltă.
Sofia Vicoveanca , una dintre figurile emblematice ale muzicii populare românești.
Versurile subliniază importanța strigăturilor și a chiuitului în dansul tradițional, menționând că un joc fără aceste elemente este "ca vatra făr' căldură".
Piesa a fost interpretată adesea alături de orchestre de renume, inclusiv sub bagheta maestrului Nicolae Botgros . Versurile de început sunt:
Aceste versuri aparțin celebrei piese de muzică populară (sau "Pe imașul satului"), interpretată de îndrăgita artistă Sofia Vicoveanca . Melodia este una reprezentativă pentru folclorul din zona Bucovinei și evocă atmosfera veselă a petrecerilor câmpenești de altădată. Iată principalele detalii despre această piesă: Sus pe culmea dealului, pe imasul satului
"Sus pe culmea dealului,Pe imașul satului,Cântă cobza de răsună..." Piesa a fost interpretată adesea alături de orchestre
Doriți să găsiți sau o variantă audio/video anume a acestei melodii? Iată principalele detalii despre această piesă: "Sus pe
Cântecul descrie jocul și voia bună de pe imașul satului, unde muzica lăutarilor (precum cobza) adună comunitatea laolaltă.
Sofia Vicoveanca , una dintre figurile emblematice ale muzicii populare românești.
Versurile subliniază importanța strigăturilor și a chiuitului în dansul tradițional, menționând că un joc fără aceste elemente este "ca vatra făr' căldură".