Daniel Dogaru - Patima pentru vânat | Lacrima Izei- Maramureș
Când cerbul a apărut în lumina palidă a lunii, Daniel a simțit bătăile inimii cum se accelerează. Dar în acel moment, patima s-a transformat în respect. În loc să apese pe trăgaci, a dus mâna la inima sa, realizând că frumusețea animalului liber valora mai mult decât orice pradă. Muzica Codrului Daniel Dogaru - Patima pentru vГўnat
Daniel Dogaru a rămas în amintirea oamenilor ca vânătorul care a ales să prindă spiritul munților în cântecul său, lăsând viața să curgă liberă prin pădurile Maramureșului. Daniel Dogaru - Patima pentru vânat | Lacrima
Totul a început cu o moștenire lăsată de bătrâni – o ceteră (vioară) și o pușcă veche. Daniel a învățat să facă vioara să plângă după liniștea codrului, dar și să asculte respirația animalelor în liniștea serii. „Patima pentru vânat” nu era despre trofee, ci despre acea dorință mistuitoare de a te contopi cu natura. Noaptea de pândă Muzica Codrului Daniel Dogaru a rămas în amintirea
Într-o toamnă târzie, Daniel s-a retras spre stânele părăsite de pe creastă. Se spunea că prin acele locuri umbla un cerb falnic, o legendă a locului. Stând la pândă sub un brad bătrân, Daniel nu simțea frigul. În minte îi răsunau acordurile de vioară care prevesteau întâlnirea.